Asigurari obligatorii

In aceasta pagina gasiti dispozitiile legale in vigoare referitoare la asigurarea obligatorie a locuintelor.

In cazul in care doriti incheierea unei polite de asigurare, va rugam sa nu ezitati sa ne contactati la telefoanele din partea dreapta a paginii sau folosind formularul de contact

Ordin nr. 5/2009 – pentru punerea în aplicare a

Normelor privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor

cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor

Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 320 din 14/05/2009

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) şi (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 37 lit. b) din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 5 mai 2009, prin care s-au adoptat Normele privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor,
Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:
Art. 1. Începând cu data publicării prezentului ordin se pun în aplicare Normele privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. Direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Anexa: Norme privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. Prezentele norme se aplică pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, denumită în continuare asigurarea obligatorie a locuinţelor.
Art. 2. (1) În cuprinsul prezentelor norme, în aplicarea prevederilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, termenii de mai jos au următorul înţeles:
1.1. Eveniment asigurat – riscul acoperit prin poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale, denumită în continuare PAD, care apare sau începe să se manifeste în timpul perioadei de asigurare şi ce are ca efect producerea de daune pentru care se naşte dreptul la despăgubire.
Se consideră unul şi acelaşi eveniment asigurat producerea într-un interval de 72 de ore a unuia sau mai multor riscuri acoperite de PAD în perioada de valabilitate a acesteia.
1.2. Suma asigurată obligatoriu – limita maximă de despăgubire pe eveniment şi în agregat care poate fi acordată de asigurător pentru daunele provocate construcţiei, în funcţie de tipul locuinţei, în total pe parcursul valabilităţii PAD, indiferent de numărul şi cuantumul daunelor produse în această perioadă, ca urmare a producerii unui risc asigurat.
1.3. Daună – prejudiciu material provocat locuinţei în urma producerii unui risc acoperit de PAD.
1.3.1. Daună parţială – prejudiciu material provocat locuinţei asigurate, astfel încât prin refacere, reparare, recondiţionare sau restaurare ori înlocuire a unor părţi componente poate fi adusă în starea în care se afla înaintea producerii sau apariţiei unui eveniment asigurat, costul aferent acestor operaţii fiind mai mic decât suma asigurată obligatoriu prin PAD.
1.3.2. Daună totală – prejudiciu material provocat locuinţei asigurate, într-un asemenea grad încât refacerea, repararea, înlocuirea, recondiţionarea sau restaurarea părţilor componente nu mai este posibilă ori costul acestora ar fi egal cu sau mai mare decât suma asigurată obligatoriu prin PAD.
1.4. Despăgubire cuvenită – suma pe care Poolul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, denumit în continuare PAID, o datorează beneficiarului PAD pentru daunele care au avut loc în urma producerii riscurilor asigurate.
(2) În cuprinsul prezentelor norme, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
2.1. Asigurător autorizat – asigurător asociat în PAID şi autorizat potrivit legii şi normelor emise în aplicarea acesteia să practice asigurarea obligatorie a locuinţelor.
2.2. Administrator – persoana ori autoritatea desemnată, în condiţiile legii, să administreze construcţiile cu destinaţia de locuinţe aflate în proprietatea statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale.
2.3. Contractant/Asigurat – persoană fizică sau juridică cu interes asigurabil asupra locuinţei care face obiectul PAD, respectiv: proprietarul, administratorul, locatorul locuinţei, împuternicitul ori reprezentantul legal al acestora, după caz, care la încheierea contractului obligatoriu de asigurare a locuinţei cu PAID pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008 se obligă faţă de PAID să plătească prima de asigurare obligatorie.
2.4. Beneficiar PAD – persoană fizică sau juridică, desemnată de proprietar şi menţionată în PAD, îndreptăţită să primească despăgubirea pentru pagubele provocate locuinţei asigurate în urma producerii unui risc acoperit, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008.

CAPITOLUL II
Clasificarea locuinţelor

Art. 3. (1) Se consideră locuinţe construcţiile destinate locuirii permanente sau temporare, care sunt alcătuite din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare care fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă, având structura şi pereţii din elemente precizate în Legea nr. 260/2008. Tipurile de locuinţe pentru care se încheie asigurări obligatorii sunt următoarele:
– tip A – construcţia cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic;
– tip B – construcţia cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic.
(2) În situaţia în care o locuinţă este compusă din mai multe corpuri de clădire, construite din materiale diferite, la perioade diferite sau în acelaşi timp, tipul locuinţei se stabileşte în funcţie de materialele din care au fost executate structura de rezistenţă şi pereţii exteriori pentru partea de construcţie care are cea mai mare suprafaţă construită.
Art. 4. La încheierea contractului de asigurare, tipul de locuinţă, prevăzut la art. 2 lit. c) din Legea nr. 260/2008, se stabileşte în baza declaraţiei contractantului/asiguratului, cu semnătura acestuia la rubrica „tipul locuinţei şi suma asigurată” din PAD.

CAPITOLUL III
Obiectul asigurării obligatorii a locuinţelor

Art. 5. Obiectul contractului de asigurare îl reprezintă construcţiile cu destinaţia de locuinţă, în sensul art. 3 alin. (1) din prezentele norme, situate pe teritoriul României.
Art. 6. Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie pe an calendaristic, respectiv de la 1 ianuarie la 31 decembrie, pentru fiecare construcţie cu destinaţia de locuinţă între PAID şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (2), (3), (4) şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 260/2008, prin mijlocirea asigurătorilor autorizaţi acţionari la PAID.
Art. 7. (1) Proprietarii de locuinţe care au încheiate contracte de asigurare facultativă privind riscurile prevăzute de Legea nr. 260/2008 au obligaţia de a încheia contractele de asigurare obligatorie a locuinţelor la data expirării contractelor de asigurare facultativă, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a primului an de aplicare a legii.
(2) Contractele de asigurare facultativă a locuinţelor se vor încheia numai pentru sume asigurate care le depăşesc pe cele asigurate obligatoriu şi/sau pentru riscuri care nu fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuinţelor.
(3) În cazul existenţei pentru aceeaşi locuinţă a asigurării obligatorii şi facultative, despăgubirea se va plăti mai întâi din asigurarea obligatorie, până la concurenţa sumei asigurate obligatoriu.
(4) Fiecare asigurător care a încheiat asigurări facultative va fi obligat la plată, pentru restul de sumă, proporţional cu suma asigurată din poliţa facultativă şi până la concurenţa acesteia, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecinţa directă a riscului.
Art. 8. (1) În cazul construcţiilor aflate în coproprietate se încheie câte un contract pentru fiecare locuinţă deţinută în proprietate/folosinţă, care acoperă şi cota-parte din coproprietatea indiviză care revine fiecăruia pentru părţile care prin natura lor sunt destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii construcţiei, respectiv dependinţele, dotările şi utilităţile aferente locuirii.
(2) În acest caz prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuinţă în parte. Modul de repartizare la asiguraţii/beneficiarii asigurării a sumelor plătite de PAID cu titlu de despăgubire în cazul producerii riscului asigurat se stabileşte prin Normele privind constatarea, evaluarea şi lichidarea daunelor la asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor.
Art. 9. (1) Pentru condominiile în care sunt cel puţin 4 apartamente se încheie câte un contract pentru fiecare parte a construcţiei cu destinaţia de locuinţă deţinută în proprietate exclusivă, care cuprinde şi dependinţele, dotările şi utilităţile deţinute în proprietate comună. În acest caz valoarea sumei asigurate obligatoriu, precum şi a primelor de asigurare se constituie din totalul sumelor care sunt datorate pentru fiecare locuinţă în parte. În situaţia în care o persoană este proprietara unui număr mai mare de locuinţe, prima de asigurare va fi reprezentată în raport cu cota-parte care revine persoanei respective, valoarea sumei asigurate obligatoriu fiind calculată ca mai sus.
(2) Modul de repartizare la beneficiarii coproprietari a sumelor cu titlu de despăgubire, în cazul producerii riscului asigurat, se stabileşte prin Normele privind constatarea, evaluarea şi lichidarea daunelor la asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor.

CAPITOLUL IV
Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale – PAD

Art. 10. (1) PAD cuprinde următoarele:
a) informaţii furnizate de contractant/asigurat referitoare la:
– identificarea asiguratului, contractantului şi a beneficiarului asigurării: numele şi prenumele/denumirea, adresa completă a locuinţei, CNP/CUI, telefon;
– identificarea obiectului asigurării: tipul locuinţei, potrivit clasificării prevăzute la art. 3 alin. (1) din prezentele norme, şi semnătura pentru confirmarea datelor furnizate privind tipul locuinţei;
b) riscurile acoperite prin contract;
c) suma asigurată obligatoriu pentru tipul de locuinţă asigurat;
d) prima de asigurare obligatorie aferentă sumei asigurate;
e) data emiterii poliţei şi perioada de valabilitate a acesteia;
f) datele de identificare ale PAID;
g) denumirea asigurătorului autorizat care a eliberat PAD în numele şi contul PAID;
h) semnăturile părţilor contractante;
i) denumirea actelor normative care prevăd drepturile şi obligaţiile părţilor contractante.
(2) Pe versoul poliţei se vor înscrie în mod obligatoriu datele de identificare ale asigurătorului autorizat care a emis PAD.
(3) PAD este prevăzută în anexa la prezentele norme.
Art. 11. (1) În baza primei de asigurare plătite integral, aferentă tipului de locuinţă care face obiectul asigurării, asigurătorul eliberează contractantului, în numele şi contul PAID, o PAD pentru fiecare locuinţă aflată în proprietate, în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
(2) Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale se tipăreşte de către PAID, având serie, număr şi elemente de siguranţă prestabilite.
(3) Asigurătorul care a eliberat PAD acordă la producerea riscului asigurat, în perioada de valabilitate a asigurării, despăgubiri beneficiarului în numele şi în contul PAID.

CAPITOLUL V
Prima de asigurare

Art. 12. (1) Asigurarea riscurilor de cutremur, alunecări de teren ori inundaţii pentru fiecare construcţie cu destinaţia de locuinţă se încheie în baza primei de asigurare, pentru fiecare an calendaristic, până la momentul la care construcţia îşi pierde destinaţia de locuinţă, data începerii şi data încheierii valabilităţii contractului fiind precizate în PAD.
(2) Prima de asigurare se plăteşte integral şi anticipat cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea valabilităţii PAD, astfel:
a) 20 euro pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă de tip A;
b) 10 euro pentru construcţiile cu destinaţia de locuinţă de tip B.
Art. 13. Prima de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor se plăteşte în lei asigurătorului care eliberează PAD, de către contractantul/asiguratul poliţei, la cursul Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării plăţii în numerar sau prin virament în contul asigurătorului.
Art. 14. (1) Asigurătorul care încheie contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor, în numele şi contul PAID, transferă în contul PAID, în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării PAD, suma încasată cu titlu de primă de asigurare, din care reţine în contul său un comision de 10% din valoarea acesteia.
(2) Cota reprezentând comisionul la care are dreptul asigurătorul care a încheiat contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor poate fi modificată anual prin ordin al preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Art. 15. (1) Sumele datorate PAID reprezentând prime de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor vor fi evidenţiate în contabilitatea asigurătorului autorizat în contul 4622 „Creditori diverşi pentru asigurări generale” analitic distinct.
(2) Asigurătorul autorizat care a încheiat contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor înregistrează comisionul cuvenit în evidenţele contabile ale acestuia, în creditul contului 70528 „Venituri din servicii prestate privind asigurările generale – alte venituri din servicii prestate analitic distinct – asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor”.

CAPITOLUL VI
Perioada de valabilitate a PAD

Art. 16. (1) Perioada de valabilitate a PAD, denumită şi perioada de asigurare, este intervalul de timp în care PAID preia răspunderea pentru consecinţele producerii unui eveniment asigurat.
(2) Perioada de asigurare obligatorie a locuinţelor este de un an calendaristic.
Art. 17. Înainte de expirarea perioadei de valabilitate a PAD pentru locuinţă, contractantul/asiguratul are obligaţia de a încheia un alt contract de asigurare obligatorie a locuinţei, în condiţiile prevăzute de prezentele norme.
Art. 18. (1) Răspunderea PAID începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare, dar nu mai devreme de data la care produce efecte actul care dă persoanei fizice sau juridice dreptul legal de proprietate/folosinţă.
(2) În cazul schimbării proprietarului/administratorului/ locatorului construcţiei cu destinaţia de locuinţă, răspunderea PAID curge până la data expirării valabilităţii PAD pentru locuinţa care face obiectul contractului.
Art. 19. Răspunderea PAID încetează la ora 24,00 a zilei de 31 decembrie a fiecărui an de asigurare.
Art. 20. Valabilitatea PAD poate înceta înainte de expirarea perioadei de asigurare în cazul în care construcţia asigurată îşi pierde integral destinaţia de locuinţă sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destinaţii nu obligă asigurătorul care a emis PAD la rambursarea sumei corespunzătoare valorii primei obligatorii.

CAPITOLUL VII
Riscuri acoperite

Art. 21. (1) Riscurile care sunt preluate în asigurare de PAID pentru locuinţa asigurată, inclusiv pentru elementele de construcţie şi dependinţele, dotările şi utilităţile construcţiei sunt: cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaţiile, ca fenomene naturale.
(2) Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor acoperă şi daunele directe provocate construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, consecinţa indirectă a producerii evenimentelor menţionate la alin. (1), cum ar fi incendiul, explozia ca urmare a producerii unui cutremur ori alunecări de teren sau alte asemenea cazuri.
Art. 22. (1) În cazul producerii unui risc asigurat se acordă despăgubiri pentru pagubele provocate construcţiei cu destinaţia de locuinţă, pentru elementele construcţiei, precum şi pentru dependinţele, dotările şi utilităţile aferente locuirii, numai dacă acestea fac corp comun cu construcţia destinată locuirii, astfel:
1. pentru pagubele efectiv produse prin acţiunea mişcării seismice asupra locuinţei;
2. pentru pagubele efectiv produse prin alunecări de teren;
3. pentru pagubele provocate de precipitaţii atmosferice ori topirea bruscă a zăpezii sau revărsări de cursuri de ape, care au ca efect producerea de inundaţii;
4. pentru pagubele produse construcţiilor, în urma pătrunderii şi infiltrării apei, provenite în cazul acoperirii pe scurta durată a terenului cu un strat de apă, provenit din:
– revărsarea unui curs de apă, a unui lac sau a mării ori din formarea sau revărsarea torentelor, şuvoaielor sau puhoaielor din orice cauză, inclusiv ruperea digurilor;
– acumularea apelor provenite din precipitaţii atmosferice abundente sau topirea zăpezii, în zone joase, lipsite de posibilităţi de scurgere sau cu posibilităţi reduse de evacuare a apelor;
5. pentru pagubele produse construcţiilor de apele provenite din una dintre cauzele prevăzute la pct. 3 şi 4, precum şi de apele subterane care ies la suprafaţa terenului, chiar dacă stratul de apă care acoperă terenul atinge (în exterior) numai parţial construcţia cu destinaţia de locuinţă şi pătrunde şi se infiltrează prin pereţi sau prin pardoseală în interiorul acesteia;
6. pentru pagubele efectiv produse prin acţiunea cutremurelor de pământ ori a inundaţiilor asupra construcţiei, care provoacă alunecări ale terenului care susţine construcţia;
7. pentru pagubele indirecte provocate locuinţei, consecinţa directă a producerii evenimentului asigurat, dacă daunele sunt confirmate de autorităţile competente.
(2) În sensul prezentelor norme, dependinţele, dotările şi utilităţile aferente locuirii au înţelesurile prevăzute în Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL VIII
Riscuri excluse

Art. 23. (1) Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren ori a inundaţiilor nu acoperă daunele provocate:
1.1. de inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă; prin timpul formării lacului de acumulare se înţelege umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului;
1.2. în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de săpături ori lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă sau în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
1.3. de tasarea (lăsarea) terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie datorită altor cauze;
1.4. de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ;
1.5. terenului care împrejmuieşte locuinţa şi care nu este asociat noţiunii de locuinţă şi nu face obiectul asigurării;
1.6. la anexele care fac ori nu fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă asigurată (garaje, magazii, şopron, grajd, garaj, jardiniere, pergola, împrejmuiri etc.), precum şi instalaţii şi amenajări speciale (piscine, saune, rampe auto etc.);
1.7. la bunurile de orice fel, altele decât construcţia cu destinaţia de locuinţă (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare etc.).
(2) PAID nu acordă despăgubiri pentru:
2.1. locuinţe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;
2.2. construcţii cu destinaţia de locuinţe produse sau agravate, pentru partea de daună care s-a mărit, datorită nerespectării de către asigurat a prevederilor legale (privitoare la autorizarea, construirea/producţia, exploatarea) în legătură cu obiectul asigurat, după data intrării în vigoare a Legii nr. 260/2008;
2.3. prăbuşirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;
2.4. cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării PAD şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.
Art. 24. PAID este îndreptăţit să nu acorde despăgubiri dacă:
1. asiguratul/contractantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile decurgând din contract;
2. în declaraţiile contractantului/beneficiarului sau ale reprezentanţilor acestuia, care au stat la baza încheierii contractului de asigurare sau care sunt făcute cu ocazia cererii de despăgubire ori cu oricare alt prilej, se constată neadevăruri, falsuri, aspecte frauduloase, exagerări sau omisiuni care conduc la inducerea în eroare a PAID ori asigurătorului care a eliberat PAD;
3. beneficiarul nu prezintă dovezi suficiente pentru justificarea dreptului său la plata despăgubirii, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008;
4. pagubele au fost favorizate sau agravate din culpă, pentru partea de daună care s-a mărit cu intenţie de către asigurat/beneficiar ori de persoanele care locuiesc împreună cu asiguratul/beneficiarul la locuinţa asigurată, de prepuşii asiguratului/beneficiarului, de persoanele autorizate să reprezinte beneficiarul pentru obţinerea de despăgubiri ori de contractantul asigurării.
Art. 25. (1) Se consideră culpă în producerea/mărirea pagubei numai următoarele cazuri:
a) agravarea intenţionată a efectelor unui eveniment asigurat în scopul distrugerii clădirii, dacă aceste fapte rezultă din actele încheiate de organele în drept (poliţia, pompierii, instanţele judecătoreşti etc);
b) construirea de clădiri în zone periclitate de inundaţii, prăbuşiri şi alunecări de teren, dacă organele în drept au interzis prin acte publicate sau au comunicat în scris asiguratului (înainte de construire) interdicţia de a se construi în acea zonă, iar pagubele au fost produse de inundaţie, prăbuşire sau alunecare de teren.
(2) Beneficiarii asigurării şi asiguraţii care, după data intrării în vigoare a Legii nr. 260/2008, vor proceda la construirea, lărgirea sau modificarea locuinţelor fără autorizaţie de construire, emisă în condiţiile legii, sau cu nerespectarea autorizaţiei respective, afectând structura de rezistenţă a locuinţelor şi favorizând expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despăgubiţi în baza asigurării obligatorii, în cazul producerii riscului asigurat.
(3) Persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile Legii nr. 260/2008, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit legii, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor.

CAPITOLUL IX
Suma asigurată

Art. 26. (1) Suma asigurată reprezintă limita maximă de răspundere asumată de PAID pentru subscrierea riscurilor prevăzute la art. 2 lit. b) din Legea nr. 260/2008 pentru fiecare tip de locuinţă asigurată, indiferent de numărul de evenimente asigurate produse pe parcursul valabilităţii contractului şi care este precizată în PAD.
(2) După fiecare daună, suma asigurată se micşorează pentru restul perioadei de asigurare, cu începere de la data producerii oricărui eveniment asigurat, cu suma plătită drept despăgubire, asigurarea continuând cu suma asigurată rămasă.
(3) Dacă prin plata despăgubirii pentru unul sau mai multe evenimente asigurate se atinge limita maximă de despăgubire, respectiv suma asigurată pentru locuinţele de tip A sau B, proprietarul este obligat să încheie o nouă asigurare obligatorie, dar numai după efectuarea tuturor reparaţiilor care să satisfacă cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.
Art. 27. (1) Suma asigurată pentru locuinţele de tip A reprezintă echivalentul în lei al sumei de 20.000 euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei.
(2) Pentru locuinţele de tip B, suma asigurată reprezintă echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, potrivit cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei.

CAPITOLUL X
Despăgubirea

Art. 28. (1) Despăgubirile se acordă pentru pagubele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţe ca urmare a producerii unuia ori a mai multor riscuri asigurate prin PAD.
(2) Stabilirea producerii unui eveniment asigurat, precizat prin PAD ca risc acoperit, se face pe baza actelor emise de instituţiile abilitate să constate potrivit legii starea de dezastru natural (cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundaţii, ca fenomene naturale), respectiv autorităţile naţionale de seismologie, geologie, meteorologie şi/sau hidrologie, după caz.
Art. 29. În cazul existenţei mai multor PAD încheiate pentru aceeaşi locuinţă prin intermediul asigurătorilor autorizaţi şi valabile la data producerii dezastrului natural, beneficiarul PAD nu poate încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecinţă directă a riscului; în această situaţie, va fi valabilă cea dintâi PAD încheiată, celelalte PAD anulându-se, cu restituirea primelor de asigurare de către PAID.
Art. 30. (1) În urma producerii unor daune totale ori parţiale la locuinţa asigurată, beneficiarul ori împuternicitul acestuia vor formula, în scris, cererea de despăgubire către asigurătorul care a eliberat PAD în numele şi în contul PAID.
(2) În cazul persoanelor care beneficiază de subvenţionarea primei de asigurare, cererea de despăgubire se adresează direct PAID.
(3) Formularea în scris a cererii de despăgubire şi stabilirea producerii unui eveniment asigurat prin PAD, rezultată din actele emise de instituţiile abilitate să constate, potrivit legii, starea de dezastru natural pentru o zonă delimitată, reprezintă avizare de daună şi obligă asigurătorul care a eliberat PAD să deschidă dosarul de daună şi să iniţieze procedura de regularizare a pagubelor.
Art. 31. Orice notificare, comunicare, avizare sau înştiinţare în legătură cu PAD se consideră efectuată dacă va fi transmisă în scris, prin unul dintre următoarele mijloace: suport hârtie, formă electronică, fax etc. sau prin înmânare directă, sub semnătură.

CAPITOLUL XI
Obligaţiile proprietarului unei construcţii cu destinaţie de locuinţă

Art. 32. (1) Proprietarul/Administratorul/Locatorul unei construcţii cu destinaţia de locuinţă are obligaţia să încheie câte un contract de asigurare obligatorie a locuinţelor pentru fiecare locuinţă deţinută în proprietate/administrare/locaţiune şi să menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.
(2) Persoana fizică sau juridică ce devine proprietar/administrator/locator al unei locuinţe neasigurate pentru riscurile acoperite prin asigurarea obligatorie a locuinţelor este obligată să contracteze o PAD pentru acea locuinţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care dobândeşte această calitate în mod legal, respectiv de la data autentificării titlului de proprietate ori de la data desemnării ca administrator.
(3) În cazul schimbării proprietarului/administratorului/ locatorului locuinţei, persoana care înstrăinează o locuinţă asigurată este obligată, odată cu autentificarea actului de înstrăinare, să înmâneze PAD persoanei care devine proprietară a acesteia, această operaţiune fiind consemnată obligatoriu în actul de înstrăinare. Noul proprietar are obligaţia de a înştiinţa în scris despre acest fapt în termen de 5 zile lucrătoare asigurătorul care a eliberat PAD pentru locuinţa respectivă şi de a prezenta o copie a documentului doveditor.
(4) PAD emisă pe numele asiguratului iniţial rămâne valabilă până la expirarea acesteia, asigurătorul eliberând suplimentar un act adiţional la PAD cu numele noului proprietar al locuinţei care face obiectul contractului. Actul adiţional face parte integrantă din PAD, fapt ce trebuie menţionat în scris pe poliţă, sub semnătura şi ştampila asigurătorului autorizat care a eliberat poliţa.
Art. 33. (1) Înaintea intrării în vigoare şi în timpul derulării asigurării obligatorii a locuinţei asiguratul are următoarele obligaţii:
1.1. să întreţină locuinţa asigurată în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale în materie şi cu recomandările autorităţilor, constructorului sau, după caz, producătorului, în scopul prevenirii producerii ori apariţiei oricărui eveniment asigurat;
1.2. să răspundă în scris la solicitările PAID, prin intermediul asigurătorului care a eliberat PAD, cu privire la împrejurările referitoare la risc pe care le cunoaşte şi să se conformeze recomandărilor făcute de PAID, prin intermediul asigurătorului care a eliberat PAD privind măsurile de prevenire a daunelor;
1.3. să comunice de îndată către PAID ori asigurătorului care a eliberat PAD dispariţia interesului asigurabil în cazul încetării destinaţiei de locuinţă asupra obiectului asigurat etc.
(2) În cazul producerii oricărui eveniment asigurat, asiguratul are următoarele obligaţii:
2.1. să înştiinţeze de îndată producerea evenimentului asigurat, după caz, la unităţile de pompieri, poliţie, primăria localităţii sau la alte organe abilitate prin lege, cele mai apropiate de locul producerii acestuia, cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi împrejurările producerii sau apariţiei evenimentului, la daunele provocate, precum şi la precizarea vinovaţilor de eventuala mărire a pagubei;
2.2. să înştiinţeze în scris PAID ori asigurătorul care a eliberat PAD, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 60 de zile de la momentul în care s-a produs riscul asigurat, precizând seria, numărul şi data emiterii poliţei, despre producerea evenimentului, daunele suferite şi mărimea probabilă a daunei;
2.3. să pună de îndată la dispoziţia PAID ori a asigurătorului care a eliberat PAD toate actele încheiate de organele abilitate, documentele şi evidenţele necesare, precum şi orice alte detalii, probe şi dovezi de care dispune, referitoare la cauza şi cuantumul daunelor suferite care au relevanţă pentru stabilirea dreptului la despăgubire şi a despăgubirii cuvenite sau care sunt solicitate de PAID ori de asigurătorul care a eliberat PAD;
2.4. să facă dovada dreptului de proprietate/administrare asupra locuinţei, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008.

CAPITOLUL XII
Dispoziţii finale

Art. 34. Persoanele care obţin sau încearcă prin orice mijloace să obţină pe nedrept despăgubiri din asigurare sau cei care înlesnesc asemenea fapte se pedepsesc potrivit legii penale ori de câte ori fapta întruneşte elementele unei infracţiuni, iar despăgubirile necuvenit obţinute se recuperează de la acestea.

Legea nr. 260/2008
privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 10/11/2008

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta lege reglementează:
a) condiţiile asigurării obligatorii a locuinţelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice;
b) raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi la contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor;
c) constituirea, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Poolului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale.

Art. 2. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) locuinţă, locuinţă socială, locuinţă de serviciu, locuinţă de intervenţie, locuinţă de necesitate, locuinţă de protocol, casă de vacanţă – au înţelesurile prevăzute la art.2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în cazul locuinţelor situate în condominii, prin locuinţă se înţelege atât spaţiile aflate în proprietate exclusivă, cât şi cota-parte din coproprietatea indiviză asupra spaţiilor şi a elementelor de construcţii comune;
b) dezastru natural – cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundaţii, ca fenomene naturale;
c) tipuri de locuinţe:
– tip A – construcţia cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic;
– tip B – construcţia cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic;
d) poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale, denumită în continuare PAD – înscrisul ce atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţei, în temeiul căruia asigurătorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială pentru prejudiciile produse locuinţei ca urmare a producerii riscului asigurat, în condiţiile şi în limitele stabilite de prezenta lege şi, după caz, ale celorlalte clauze înscrise în poliţă sau în contractul de asigurare;
e) Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, denumit în continuare PAID – societatea comercială de asigurare – reasigurare, constituită prin asocierea societăţilor de asigurare autorizate să încheie asigurări obligatorii pentru locuinţe, în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale normelor aprobate în aplicarea acestor legi;
f) primă obligatorie – suma de bani pe care o plăteşte proprietarul unei locuinţe, în calitatea sa de asigurat, ori împuternicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, în scopul încheierii unei asigurări de locuinţe în condiţiile prezentei legi;
g) sumă asigurată obligatoriu – limita maximă de despăgubire care poate fi acordată de asigurător pentru daunele provocate construcţiei, în funcţie de tipul locuinţei, ca urmare a producerii unui risc asigurat, în condiţiile prezentei legi;
h) asigurare de prim risc – pentru orice daună care a intervenit pe parcursul valabilităţii unui contract de asigurare, cuantumul despăgubirii se stabileşte la nivelul pagubei efective, în limita sumei asigurate.

Art. 3. – (1) Începând cu data la care se împlinesc 90 de zile de la data adoptării normelor de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, emise în aplicarea prezentei legi, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să-şi asigure împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale.
(2) Obligaţia încheierii contractelor de asigurare a locuinţelor aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale revine persoanelor sau autorităţilor desemnate, în condiţiile legii, să le administreze.
(3) În cazul în care o locuinţă face obiectul unui contract de leasing financiar, încheierea contractului de asigurare este în sarcina locatorului.
(4) În cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se suportă din bugetele locale, pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat.
(5) În cazul construcţiilor cu destinaţie de locuinţă aflate în coproprietate, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte. În acest caz, prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuinţă în parte.
(6) Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie numai cu asigurătorii asociaţi în PAID şi care sunt autorizaţi să încheie
astfel de contracte, în condiţiile stabilite prin normele emise în aplicarea prezentei legi şi a Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, denumită în continuare C.S.A.
(7) Nu intră sub incidenţa prezentei legi anexele, dependinţele care nu sunt legate structural de clădirea în care este situată locuinţa asigurată, precum şi bunurile din interiorul locuinţei.

Art. 4. – Elementele contractuale şi condiţiile de asigurare cuprinse în poliţa de asigurare, precum şi criteriile de autorizare a asigurătorilor sunt cele prevăzute la art. 7 alin. (1) şi la art. 26 alin. (1), precum şi cele stabilite prin norme emise prin ordin al preşedintelui C.S.A.

CAPITOLUL II
Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale

Secţiunea 1
Suma asigurată obligatoriu şi condiţiile asigurării obligatorii a locuinţelor

Art. 5. – (1) Suma asigurată ce poate fi acordată în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este echivalentul în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de asigurare obligatorie a locuinţei, a :
a) 20.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip A;
b) 10.000 euro, pentru fiecare locuinţă de tip B.
(2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin.(1), denumite în continuare prime obligatorii, sunt echivalentul în lei, la cursul Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării plăţii, a:
a) 20 euro, pentru suma prevăzută la alin. (1) lit. a);
b) 10 euro, pentru suma prevăzută la alin.(1) lit. b).
(3) Suma asigurată obligatoriu, precum şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, în primii 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar după această perioadă, prin
ordin al preşedintelui C.S.A.
(4) Modificarea valorii sumelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se poate face anual. Criteriile care pot sta la baza modificării se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi şi trebuie să vizeze cel puţin suprafaţa locuinţei, costurile de înlocuire şi rata inflaţiei.
(5) Încadrarea pe tipuri de locuinţe a locuinţelor care prezintă în acelaşi timp elemente specifice atât tipului A, cât şi tipului B se face în condiţiile stabilite prin norme emise de C.S.A., după criteriul ponderii materialelor de construcţie.

Art. 6. – Riscurile care se asigură obligatoriu prin PAD sunt daunele produse construcţiilor cu destinaţia de locuinţă de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului, ca efect direct sau indirect al producerii dezastrului natural.

Art. 7. – (1) Contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor se încheie în formă scrisă între PAID şi proprietarul locuinţei, prin mijlocirea societăţilor de asigurare acţionare PAID, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
a) suma asigurată trebuie să fie egală cu cea asigurată obligatoriu, prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. a) sau, după caz, lit. b);
b) riscurile asigurate prin contract trebuie să cuprindă riscurile prevăzute la art. 6.
(2) Termenii, condiţiile şi clauzele contractului de asigurare a locuinţelor, referitoare la suma asigurată obligatoriu, prima obligatorie şi riscurile prevăzute la art. 6, denumite în continuare clauze obligatorii, sunt general valabile şi obligatorii şi se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al preşedintelui C.S.A..
(3) PAD trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea/numele şi sediul/domiciliul părţilor contractante;
b) numele beneficiarului asigurării;
c) tipul locuinţei şi adresa acesteia;
d) suma asigurată obligatoriu;
e) prima obligatorie şi termenele de plată a acesteia;
f) perioada de valabilitate a contractului de asigurare;
g) numărul şi titlul actului normativ în temeiul căruia s-a emis PAD, precum şi numărul şi data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8 – Se consideră îndeplinită condiţia existenţei asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile prezentei legi, atunci când, în mod cumulativ:
a) prin PAD se asigură construcţia cu destinaţia de locuinţă pentru suma asigurată obligatoriu;
b) PAD acoperă riscurile prevăzute la art. 6;
c) asiguratul a plătit prima obligatorie.

Secţiunea a 2-a
Valabilitatea PAD

Art. 9. – (1) Poliţa de asigurare PAD este valabilă pe o perioadă de 12 luni, cu începere de la ora 0,00 a zilei următoare celei în care s-a plătit prima obligatorie.
(2) În situaţia schimbării proprietarului unei locuinţe care este asigurată obligatoriu şi prima a fost achitată integral, PAD rămâne valabilă până la data trecută în contract.
(3) După data expirării valabilităţii prevăzute în PAD, asigurătorul va încheia o asigurare obligatorie cu noul proprietar, după care va transmite în baza de date gestionată de PAID modificările survenite.

Art. 10. – Persoana care devine proprietară a unei locuinţe neasigurate pentru riscurile prevăzute la art.6, după împlinirea termenului prevăzut la art.3 alin. (1), este obligată să contracteze o PAD pentru aceeaşi locuinţă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data autentificării titlului de proprietate.

Art. 11. – (1) Valabilitatea PAD încetează în cazul în care construcţia asigurată îşi pierde integral destinaţia de locuinţă sau bunul piere din alte cauze decât cele cuprinse în asigurarea obligatorie.
Pierderea acestei destinaţii nu obligă asigurătorul care a emis PAD la restituirea sumei corespunzătoare valorii primei obligatorii.
(2) Beneficiarii asigurării şi asiguraţii care, după data intrării în vigoare a prezentei legi, vor proceda la construirea, lărgirea sau modificarea locuinţelor fără autorizaţie de construire, emisă în condiţiile legii, sau cu nerespectarea autorizaţiei respective, afectând structura de rezistenţă a locuinţelor şi favorizând expunerea la unul din riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despăgubiţi în baza asigurării obligatorii, în cazul producerii riscului asigurat.

Secţiunea a 3-a
Prima de asigurare

Art. 12. – (1) Plata primelor obligatorii se face anticipat, cu cel puţin 24 de ore înainte de expirarea valabilităţii PAD.
(2) Pentru locuinţele sociale sau pentru persoanele care beneficiază, din diferite motive, de ajutoare sociale, prima pentru asigurarea obligatorie este în sarcina autorităţii locale care are în evidenţă persoanele în cauză şi se face direct în contul PAID care, pe baza listei transmise de autoritatea locală, emite poliţele de asigurare pentru aceste persoane.
(3) Plata primelor subvenţionate parţial sau total se va face în contul PAID de la bugetele locale, din sumele virate cu destinaţie specială de la bugetul de stat.
Art. 13. – (1) Din sumele încasate cu titlu de primă de asigurare obligatorie, asigurătorii reţin o cotă-parte cu titlu de comision.
(2) Comisionul încasat de asigurătorii autorizaţi să încheie contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor, pentru asigurarea corespunzătoare PAD, se stabileşte prin ordin al preşedintelui C.S.A.

Secţiunea a 4-a
Drepturi şi obligaţii ale asiguratului şi asigurătorului

Art. 14. – Prin PAD, asiguratul, împuternicitul sau contractantul asigurării se obligă să plătească PAID prima obligatorie, iar acesta se obligă ca, la producerea riscului asigurat obligatoriu, să plătească asiguratului despăgubirea rezultată din PAD încheiată în condiţiile prezentei legi şi ale normelor emise de C.S.A. în aplicarea prezentei legi.
Art. 15. – Potrivit PAD, asiguratului îi revin următoarele obligaţii şi drepturi:
1. obligaţii:
a) să achite prima obligatorie, în condiţiile prezentei legi;
b) să îndeplinească celelalte obligaţii şi să respecte condiţiile prevăzute de prezenta lege;
2. drepturi:
– să încaseze despăgubirea rezultată din PAD, în cazul producerii riscului asigurat obligatoriu.

Art. 16. – Potrivit PAD, PAID-ului îi revin următoarele obligaţii şi drepturi:
1. obligaţii:
a) să constate şi să evalueze prejudiciile, să stabilească cuantumul despăgubirii şi să finalizeze dosarele de daună în termenele şi condiţiile stabilite în conformitate cu normele emise de C.S.A. în aplicarea prezentei legi;
b) să plătească despăgubirile;
c) să îndeplinească celelalte obligaţii şi să respecte condiţiile prevăzute de prezenta lege;
2. drepturi:
a) să reţină comisionul din valoarea primei obligatorii plătite, în cuantumul prevăzut prin ordin al preşedintelui C.S.A.;
b) să refuze plata despăgubirilor în cazul în care, în termen de 60 de zile de la producerea riscului asigurat, beneficiarii prevăzuţi la art.
18 alin. (2) nu au înştiinţat asigurătorul despre acest fapt şi dacă, din acest motiv nu s-a putut determina cauza producerii riscului asigurat, respectiv mărimea şi întinderea prejudiciului.

Secţiunea a 5-a
Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale

Art. 17. – (1) Primarii, prin compartimentele de specialitate, vor furniza PAID lista tuturor construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, inclusiv cele cu destinaţia de locuinţă socială, amplasate în unitatea administrativ-teritorială în cauză, specificând numele şi prenumele sau denumirea proprietarului şi, după caz, adresa domiciliului fiscal, codul numeric personal sau codul de identificare fiscală al acestuia, numărul din registrul de rol nominal unic şi din registrul agricol. Actualizarea se va face în termen de 72 de ore de la schimbarea proprietarului locuinţei sau, după caz, a datelor de identitate a acestuia.
(2) PAID va transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor şi valoarea primei obligatorii datorate de fiecare.
(3) Primarul, prin compartimentul de specialitate, va trimite în termen de 3 zile de la data primirii listei, scrisori de înştiinţare cu confirmare de primire către debitori.
(4) În cazul proprietarilor de construcţii cu destinaţia de locuinţă care declară şi o adresă de poştă electronică personală, PAID va putea folosi, cu acordul acestora, un asemenea mod de comunicare pentru avertizarea privind expirarea sau neîncheierea PAD. În mesajul electronic se va menţiona valoarea primei de asigurare. Acest mesaj electronic va fi trimis şi către compartimentul de specialitate al primarului din unitatea administrativ-teritorială unde se află clădirea în cauză, dacă există condiţii tehnice de primire a mesajului respectiv.
(5) Lista proprietarilor care nu au contractat o PAD şi a persoanelor care beneficiază de subvenţionarea parţială sau totală a primei obligatorii se pune la dispoziţia asigurătorilor autorizaţi de către PAID.

Secţiunea a 6-a
Cererile de despăgubire, constatarea daunelor şi plata despăgubirilor

Art. 18. – (1) În cazul producerii unuia dintre riscurile asigurate obligatoriu, cererea de despăgubire se poate face numai de beneficiarii PAD şi va fi adresată asigurătorului care a emis poliţa.
(2) Au calitatea de beneficiari ai PAD următoarele categorii de persoane:
1. în cazul persoanelor fizice:
a) proprietarii construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, asigurate în condiţiile prezentei legi;
b) persoanele desemnate expres în PAD ca beneficiari, de către proprietarii prevăzuţi la lit. a);
c) succesorii legali şi/sau testamentari ai persoanelor prevăzute la lit.(a) în cazul în care acestea au decedat, cu aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul succesoral, dacă nu există beneficiar desemnat potrivit lit. b);
2. în cazul persoanelor juridice:
a) proprietarii construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, asigurate în condiţiile prezentei legi;
b) în cazul locuinţelor prevăzute la art. 3 alin. (2), persoanele sau autorităţile desemnate, în condiţiile legii, să le administreze.
(3) În cazul în care beneficiarii prevăzuţi la alin. (2) pct. 1, lit. a) sunt minori, cererile de despăgubire se fac în numele acestora de către reprezentanţii legali, desemnaţi în condiţiile legii.

Art. 19. – (1) Constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii se fac de către asigurătorul care a eliberat PAD, în conformitate cu normele emise de către C.S.A. în aplicarea prezentei legi.
(2) În cazul proprietarilor care beneficiază de subvenţionarea primei de asigurare, cererea de despăgubire se adresează direct PAID şi, prin derogare de la prevederile alin. (1), constatarea şi evaluarea prejudiciilor, respectiv lichidarea daunelor se pot face şi de o societate desemnată conform normelor emise de C.S.A.
(3) Constatarea şi evaluarea prejudiciilor, precum şi finalizarea dosarelor de daună se vor face în termenele şi condiţiile stabilite de C.S.A. prin normele de aplicare a prezentei legi.
(4) Plata despăgubirilor se va face de societatea care a efectuat constatarea şi evaluarea în termenul prevăzut prin normele emise de C.S.A. în aplicarea prezentei legi.
(5) Pentru neplata la termen a despăgubirilor se calculează penalităţi care se plătesc persoanei asigurate, în condiţiile şi în cuantumul stabilite de C.S.A.
(6) Sumele cuvenite ca despăgubire pot fi consemnate în conturi bancare deschise de beneficiarii asigurării sau în numerar.
(7) Despăgubirile acordate de PAID pentru daunele acoperite prin PAD nu pot depăşi valoarea sumei asigurate obligatoriu.
(8) PAID decontează asigurătorilor autorizaţi numai cheltuielile efectuate cu activitatea de constatare a prejudiciilor rezultate în urma producerii riscurilor asigurate obligatoriu, precum şi despăgubirea acordată ca urmare a producerii riscurilor asigurate.

Art. 20. – Asigurătorii autorizaţi vor plăti asiguraţilor numai contravaloarea costurilor de reparaţii/înlocuire referitoare la prejudiciile cauzate de producerea riscului asigurat, în limita sumei totale asigurate prin PAD.

Art. 21. – Asigurătorii au dreptul să refuze plata despăgubirilor în cazul în care, în termen de 60 de zile de la producerea riscului asigurat, beneficiarii prevăzuţi la art.18 nu au înştiinţat asigurătorul despre acest fapt şi dacă din acest motiv nu s-a putut determina cauza producerii riscului asigurat şi întinderea prejudiciului.

Art. 22 – Pentru riscurile prevăzute la art. 6, sumele plătite de asigurător asiguratului cu titlu de despăgubire, în baza PAD, se constituie după cum urmează:
a) valoarea asigurată obligatoriu sau, după caz, parte din aceasta, corespunzătoare valorii pagubei, se încasează de asigurător de la PAID, în conformitate cu normele emise de C.S.A. în aplicarea prezentei legi;
b) calculul despăgubirii pentru suma asigurată prin PAD se va face pe baza asigurării de prim risc.

Art. 23. – (1) Persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile prezentei legi, nu beneficiază în cazul producerii unuia din dezastrele naturale definite potrivit prezentei legi, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor.
(2) Persoanele fizice despăgubite în condiţiile prezentei legi pentru pagubele rezultate în urma producerii unui dezastru natural nu beneficiază de prevederile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea locuinţelor sociale.

Secţiunea a 7-a
Locuinţele din condominii

Art. 24. – (1) Pentru condominiile în care sunt cel puţin patru apartamente, elementele de construcţii, spaţiile şi utilităţile fiind în proprietate indiviză comună, se va încheia câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte. În acest caz, prima de asigurare se va plăti pe fiecare locuinţă în parte.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), valoarea sumei asigurate obligatoriu, respectiv a primei obligatorii se constituie din totalul sumelor care ar fi datorate pentru fiecare locuinţă în parte, iar procentul din prima de asigurare, datorat de fiecare persoană coasigurată, se stabileşte în raport cu numărul de locuinţe aflate în proprietatea acesteia, respectiv în funcţie de cota-parte care revine persoanei respective, din locuinţa aflată în coproprietate. Modul de repartizare la proprietari a sumelor plătite de asigurător cu titlu de despăgubire în cazul producerii riscului asigurat se stabileşte prin regulamentul-cadru emis de C.S.A.

CAPITOLUL III
Constituirea, atribuţiile, organizarea şi funcţionarea PAID

Art. 25. – (1) În vederea gestionării asigurării obligatorii împotriva dezastrelor naturale a locuinţelor se constituie societatea comercială de asigurare-reasigurare denumită PAID, potrivit dispoziţiilor Legii nr.32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) PAID are următoarele atribuţii:
a) tipăreşte poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale – PAD;
b) contractează reasigurarea;
c) administrează baza de date privind evidenţa construcţiilor cu destinaţia de locuinţă care trebuie asigurate obligatoriu, precum şi a celor asigurate;
d) îndeplineşte funcţia de centru de coordonare a activităţii de constatare a prejudiciilor rezultate în urma producerii unui dezastru natural, desfăşurată de societăţile de asigurări autorizate.
(3) În ceea ce priveşte statutul de societate de asigurare-reasigurare, activitatea PAID este supusă reglementării şi supravegherii C.S.A., în condiţiile legii.
(4) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (2), PAID va emite, cu avizul C.S.A., regulamente privind organizarea şi funcţionarea societăţii, inclusiv relaţia dintre societăţile de asigurare autorizate şi PAID, fluxurile financiare şi de informaţii şi orice alte aspecte considerate a fi necesare pentru funcţionarea societăţii, în condiţiile prezentei legi.
(5) Atribuţiile organelor statutare, precum şi cele ale conducerii executive ale PAID se stabilesc în condiţiile prevăzute de Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi de normele emise de C.S.A. în aplicarea acesteia.

Art. 26. – (1) Pot fi acţionari ai PAID persoanele juridice care sunt autorizate să încheie poliţe de asigurare împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prevăzute de Legea nr.32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi de normele prudenţiale privind acoperirea riscurilor de catastrofe naturale, emise în aplicarea legii.
(2) Ulterior constituirii PAID, asigurătorii care îndeplinesc condiţia prevăzută la alin. (1) au dreptul de a deveni acţionari la această societate în aceleaşi condiţii cu acţionarii PAID care au calitatea de asigurători autorizaţi să încheie asigurări obligatorii pentru locuinţe.

Art. 27. – (1) Un acţionar poate deţine cel mult 15% din acţiunile PAID sau din drepturile de vot în cadrul adunării generale a acţionarilor.
(2) PAID va plăti acţionarilor dividende din profit, dacă acesta există, pentru capitalul vărsat la constituirea acestuia.

Art. 28. – (1) Pe lângă organele statutare şi cele de conducere ale PAID, din care fac parte reprezentanţi ai C.S.A., se constituie un consiliu consultativ, în care se discută deciziile PAID şi care poate formula propuneri privind activitatea desfăşurată de PAID, având în componenţă:
a) un reprezentant al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor;
b) un reprezentant al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
c) un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor;
d) câte un reprezentant al următoarelor structuri asociative: Asociaţia comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România;
e) câte un reprezentant al ligilor legal constituite ale asociaţiilor de proprietari.
(2) Reprezentanţii prevăzuţi la alin. (1) lit. a)-c) se desemnează prin ordine ale conducătorilor instituţiilor respective.
Art. 29. – Conducerea executivă a PAID se exercită de un director general şi un director general adjunct, care trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Legea nr.32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi a normelor emise în aplicarea acesteia.
Art. 30. – Persoanele semnificative trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în normele emise de C.S.A. în aplicarea Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele prevăzute de Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 31. – Disponibilităţile PAID pot fi plasate la instituţii de credit, în instrumente ale pieţei monetare, în titluri de stat sau obligaţiuni municipale ori în alte instrumente financiare, în conformitate cu prevederile Legii nr.32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IV
Contravenţii

Art. 32. – (1) Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare a locuinţelor prevăzută la art.3 alin. (1), cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se află în situaţia prevăzută la art. 11 sau nu a expirat perioada prevăzute la art. 35;
b) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare a locuinţelor prevăzute la art. 10.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 lei.
(3) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi de către persoanele împuternicite în acest scop de către aceştia.
(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în Legea nr.32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în normele emise de C.S.A. în aplicarea acesteia, iar în măsura în care aceasta nu prevede altfel, se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Amenzile contravenţionale stabilite prin prezenta lege şi aplicate de C.S.A. se fac venituri la bugetul de stat în cotă de 40%, venituri la bugetul C.S.A. în cotă de 40%, iar restul de 20% se face venit la bugetul autorităţilor locale de pe raza teritorială în care locuieşte contravenientul.

CAPITOLUL V
Susţinerea financiară a PAID

Art. 33. – (1) Se autorizează Ministerul Economiei şi Finanţelor să contracteze împrumuturi pentru:
a) plata primei de reasigurare pentru primul an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi pentru completarea, după caz, a diferenţei până la nivelul primei de reasigurare cuvenite pentru fiecare din următorii patru ani.
b) suplimentarea fondurilor PAID necesare acordării despăgubirilor în cazul unor dezastre naturale în care pierderile depăşesc capacitatea sistemului de a efectua plata tuturor acestora.
(2) Condiţiile de contractare a împrumuturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc ulterior, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Se autorizează Ministerul Economiei şi Finanţelor să acorde sumele contractate în temeiul prevederilor alin. (1), prin încheierea cu PAID a unor acorduri subsecvente de împrumut.
(4) Rambursarea împrumuturilor se efectuează din sursele proprii ale PAID.
Art. 34. – Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor prevedea în bugetul anual sumele necesare plăţii primei obligatorii pentru locuinţele aflate în proprietatea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 35. – Pentru primul an, proprietarii de construcţii cu destinaţia de locuinţă sunt obligaţi să încheie contracte de asigurare
obligatorie a locuinţelor până la expirarea unei perioade de un an de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 3 alin. (1).
Art. 36. – Pentru anul 2009, primarii, prin compartimentele de specialitate ale acestora, transmit datele prevăzute la art. 17 alin. (1) către PAID, după cum urmează:
a) în cazul oraşelor/municipiilor, în termen de o lună de la data adoptării normelor de către C.S.A., emise în aplicarea prezentei legi;
b) în cazul comunelor, în termen de 3 luni de la data adoptării normelor de către C.S.A., emise în aplicarea prezentei legi.
Art. 37. – În aplicarea prezentei legi, C.S.A. va emite norme privind:
a) criteriile de autorizare a asigurătorilor pentru încheierea de contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor;
b) forma şi clauzele cuprinse în PAD;
c) stabilirea comisioanelor care se încasează în condiţiile prevăzute de lege;
d) condiţiile cedării în reasigurare a riscurilor asigurate prin PAD;
e) constituirea rezervei pentru constatarea daunelor asigurate prin PAD, cu aplicarea principiului managementului separat pentru activitatea de asigurare obligatorie a locuinţelor;
f) constatarea, evaluarea şi lichidarea daunelor;
g) aspectele pentru care prezenta lege prevede în mod expres că se reglementează pe această cale.
Art. 38. – În vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin prezenta lege, PAID va încheia protocoale de colaborare cu structurile asociative prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d), precum şi cu alte autorităţi, instituţii sau asociaţii a căror contribuţie la realizarea scopului urmărit de prezenta lege se apreciază ca fiind necesară.
Art. 39. – Prezenta lege se completează, în mod corespunzător, cu legislaţia civilă, comercială şi cu cea din domeniul asigurărilor şi reasigurărilor.
Art. 40. – Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea C.S.A., în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 41. – Prezenta lege intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Lasă un răspuns